|
Fondamentaux linguistiques - Ramentu urtugraffia
L'URTUGRAFFIA
Si faci u spiccu trà l'articulu «e» ( e case ), a cunghjuzzioni «è» ( Petru
è Paulu ) è u verbu «hè»,
3a parsona di u singulari di «essa» ( Petru hè biondu ).
On distingue
l'article «e » ( e case ), la conjonction «è» ( Petru è
Paulu ) et le verbe «hè»,
3e personne du singulier d'«être» ( Petru
hè biondu ).
Si faci u spiccu trà l'articulu «a» ( a casa ),
a pripusizioni «à» ( veni à magnà ! ) è u verbu «hà»,
avè à a 3a parsona di u singulari ( Petru
hà un libru ).
chj : si
avvicina da a prununcia francesa «tia» «tien» : chjama, chjucu
se rapproche
de la prononciation française «tia» «tien».
ghj : si avvicina da a prununcia francesa «dia» «dia» «dieu».
ce / ci : listessu ch'à u talianu «ciao» : centu,
Aiacciu
comme
dans le mot italien «ciao».
ca / co / ch / cu : com'è u sonu «k» : casa, scola, chì / panchetta, malincunia.
ge / gi : com'è ind'a parodda «ninja» : imaginà
comme
dans le mot «ninja».
ga / gh / go / gu : com'è u sonu francesi di «gare» : Golu,
a paga / e paghe.
sge / sgi : com'è u francesi «jeu» : misgiu,
grisgi
.
i cunsunali doppii / les consonnes doublées : si
mettini quand'è u sonu hè forti : micca – setti (7)
elles indiquent un son marqué.
l'aletta / l'accent : si
metti à a fini di una parodda ammuzzata o par fà u spiccu trà dui significati.
il s'écrit à
la fin d'un mot tronqué, ou pour distinguer deux signifiés :
zitè ( ziteddi )
- è ( articulu «e» ) - cantà ( 3a parsona
di u singulari «canta» ).
I cambiarini / les consonnes mutantes : si
scrivini listessu, puri si edda cambia a prununcia
l'orthographe ne varie
pas en fonction de leur prononciation
Focu / u
focu - in sottu / da sottu – in gola / a gola.
A varietà :
U corsu hè una sola lingua, cù parechji varietà, detti
«parlati». Si truvarà quì à quandu i varietà pumuntichi (Taravesi, Rucchisgianu,
Aiaccinu...) à quandu cismuntichi (Alisgianincu, Curtinesi, Bastiacciu...), cù
a so currispundenza graffica.
Si pudarà dunqua leghja e case o i casi, pollastru o puddastru, ella, edda o idda, giru o ghjiru,
u
fiumi ,u fiume o u fiumu , u ghjacaru , u cane o u cani ecc....
Eccu ciò chì faci a ricchezza di a nostra lingua !
|